Ţările nordice sunt recunoscute pentru nivelul de trai al cetăţenilor lor, aşa că nu ne surprinde că suedezii încearcă programe de realitate virtuală pentru ajutorarea categoriilor vulnerabile precum persoanele în vârstă sau cele cu probleme locomotorii şi mentale.

Programul în sine doreşte să îi ajute în ceea ce priveşte starea lor mentală şi ar fi implementat în municipalitatea Huddinge, iar primii beneficiari ar fi cei care locuiesc în locuinţe sociale. Prin intermediul realităţii virtuale, îngrijitorii îşi doresc să le îmbunătăţească nu doar calitatea vieţii, dar şi modul în care comunică cu ei, mai ales în ceea ce îi priveşte pe cei care au probleme mentale. Pentru început, îngrijitorii vor avea un program pilot cu doar câţiva dintre rezidenţi, iar dacă se va dovedi util, atunci vor trece la un test mai lung în care 60 de headseturi de realitate virtuală vor fi disponibile pentru rezidenţii care doresc să le încerce.

Şefa de lucrări al acestui program, Dana Hagström, este convinsă că va stârni interesul rezidenţilor. Primii care vor putea să se bucure de realitatea virtuală vor fi rezidenţii cu dizabilităţi cognitive şi apoi cei mai în vârstă.  Municipalitatea Huddinge nu este la primul program de acest gen. În urmă cu ceva timp, un program pentru a facilita comunicarea cu rezidenţii care au afecţiuni din spectrul autist s-a folosit de jocul World of Warcraft pentru a „ajunge” la ei. Metoda s-a dovedit eficientă, pentru că cei care au luat parte la acest program au comunicat mult mai bine prin intermediul jocului decât faţa în faţă, iar asta îi ajută la a-şi dezvolta treptat abilităţile de comunicare.

“We started our digitisation journey a long time ago and a few years ago, we were using World of Warcraft with some residents,” said Hagström. “It meant that they got more trustful and would let our staff come into their homes.

Later on, we started speaking about what we could do with VR – almost jokingly, to start with. Our experience with World of Warcraft was something at least similar to build on. The idea came to uş five or six years ago and the real project started about a year ago as a trial.”

Pentru a putea primi finanţarea necesară programului, echipa a încercat realitatea virtuală cu câţiva dintre rezidenţi. O femeie în vârstă, care a trăit toată viaţa la fermă, a putut să experimenteze din nou, în VR, viaţa la ţară, ceea ce i-a adus bucurie şi retrăirea unor amintiri dragi. Mai departe, programul îşi doreşte să ajungă la persoanele cu probleme de comunicare – cauzate fie  afecţiuni psihologice fie emoţionale, iar genul acesta de activări le vor putea facilita nu doar interacţiunea ci şi tratamentul lor.

We have people here who are very locked în emotionally,” spune Hagström. “We can’t get through to them easily, even to talk about normal daily things. We have therefore made a brave decision to try VR on them first and not on other groups to find ou if we can get results.”

Realitatea virtuală s-a folosit deja în alte programe care ajută mai ales persoanele cu probleme precum Alzheimer, dementa sau chiar autism. Mai mult, a început să fie folosită ca ajutor în tratarea fobiilor pentru că reuşeşte să îi pună pe pacienţi fata în faţă cu obiectele fricii lor în situaţii pe care le pot controla în totalitate. Pe lângă aplicaţiile pe care le are în sănătatea mentală, realitatea virtuală, dar şi cea augmentata, şi-au găsit utilitatea în trainingurile medicilor sau ale studenţilor de medicină, familiarizându-i cu proceduri de lucru cu pacienţii.